marți, 9 noiembrie 2010

Despletiri de toamnă târzie

Ma bucur sa-mi umplu parul cu voi, frunze de toamna,
sa fug prin padurea nebuna, cazand si razand, si sa-mi zgarii
obrazul, in scoicile voastre scortoase ... Ma bucur sa-mplant
in toamna roscata strigatul meu  adanc, singuratic,
sub boltile pline de aer uscat, de fosnet de vant,
sa fug, sa cad si sa rad pe pamantul impodobit
de galbenul tau sarut cu o mie de buze, toamna !
Bucurie - Nina Cassian



Hipnoză de toamnă
E-o linişte plătită-atât de scump
Şi e o pace de sorginte sfântă
De se aude tăinuit cum cântă
Mătasea în ştiuleţii de porumb.
Colinele se-ntunecă de cai,
Amărăciunea toamnei reînvie
Şi cade sufletul din ciocârlie
Pecetluind ţâţânile din rai.
Dinspre poteci de purpură subţire
Se cântă imnul nunţilor de cerbi,
Cerboaice senzuale fată-n ierbi
Şi reîncep legende să respire.
Orfeu, curând, va fi răpit de sterpi
Şi-nchis într-un azil de patru lire.
Adrian Paunescu

marți, 5 octombrie 2010

Abis celest

      în jungla cuvintelor
mai întâi am învatat sa fiu OM
dar ca orice naiv
visam sa ma ia cerul sub aripa sa albastra
sa fiu pasare sau nor
asa încât mai târziu am încercat sa zbor
si m-am lovit cu fruntea de lespezile negre
semnez certificat de înger chior

am trait o viata în copaci din beton
de cald îmi tine o casa de lemn
în care îmbatrânesc oasele

cât de moale este cerul
sub talpile goale
iar acolo sus departe
negrul pamântului
pluteste deasupra fruntii mele
stele sunt lacrimile sfintilor
condamnati la tacere

doar visurile sunt din sânge si carne
vietile sunt mistere
în aceasta conspiratie a îngerilor
doar curcubeul este brâul lui Dumnezeu
care strânge suflete
între lumina si întuneric

nu mi-am imaginat niciodata umbrele
îngeri pazitori
îndreptându-ne pasii
spre lumea în care ne-am nascut morti
si-n care ne întoarcem cautatori de fericire

nu mi-am imaginat niciodata Soarele
un calau cu lacrimi de crocodil
care-si ascute dintii pe retina îndragostitilor
la malul unei mari 
plina de culoarea ochilor mei 



 Conspiratia ingerilor - Ionut Caragea


vineri, 24 septembrie 2010

Aripi de vise


 
Suzanne D'Mello - Dreams on fire

Strugurii s-au copt în lipsa ei

 

 "Când crezi, totul devine lesne, ca şi cum ar curge în tine în loc de sânge ulei cald"

"Dimineaţa am deschis fereastra. Aceeaşi toamnă aurie care ne-a apropiat cîndva a năvălit în camera Adei, aceeaşi lumină stranie, filtrată prin jaluzele, a mîngîiat tenul măsliniu al prietenei mele. Dormea încă obosită de atîtea trăiri. Am zîmbit cald, era timpul să se trezească, să plece şi să-şi clădească acum o nouă viaţă. Venise vremea să uite multe şi să ia totul de la capăt."

“Trecutul e doar pentru bunul meu plac. Un fel de omagiu pe care-l aduc tuturor sufletelor care s-au perindat prin viaţa mea şi n-au stiut să rămână. Sau n-am stiut eu sa le păstrez.”